Nu mai contau zilele … nu le mai numara , nu mai astepta cu ochii in zare .
Lucra asiduu la cabana lui , copaci si frunze moarte , radacini langa susur de ape , cel mai greu era cu trunchiurile de copaci trecuti in nefiinta , erau prea grei , prea imobili , le vorbea in soapta , cerand iertare .
Noroc cu nisipul , prieten printre degete , alunecare si fosnet . Rar facea pauza , apa limpede in Nautilusul urias , sunet de valuri . Atunci statea pe spate , incercand sa ghiceasca unde va apare Crux , spre seara …
Soarele il innegrise , isi simtea pielea straina si stramta , iguana … dar hainele zaceau inca acolo unde le spalase si uscase … civilizatie .
Da , avusese mari probleme cu tigarile de foi , aici nu erau magazine … asa ca suporta sevrajul cu durere si speranta … poate … dar nu mai conta , pietricele apareau mereu in prag , forme si culori , vartej . Le sorta , le spala , alinia , admira , numara . Ore in sir , cadran solar . Si-ar fi dorit sa le dea un nume , dar mai bine le lasa anonime , daca maine plecau nu l-ar fi durut .
Delfinul era aproape , mereu atent , mereu langa mal . I-ar fi spus … niciodata nu-l lasa sa se apropie , fluiera scurt , lovea smaraldul apei cu coada si disparea … poate maine …
Si usor , inchipui o sticla de Porto din scoici si pietricelele sale , savura dulceata rosie a vinului sorbind direct din sticla .
Era insula lui.
schtiel 
#1 by v on februarie 2, 2011 - 09:07
oare toti visam la o insula doar a noastra?
#2 by schtiel on februarie 2, 2011 - 09:14
Da , cred ca fiecare avem ascunsa o insula in vise , doar a noastra … Totul e sa si traim in/pe ea , chiar imaginar !
#3 by v on februarie 3, 2011 - 13:27
imaginar nu-i destul!
#4 by schtiel on februarie 3, 2011 - 14:40
😀
Mai am , mai am !
#5 by schtiel on februarie 2, 2011 - 09:15
A , si multumesc de vizita . Sper din tot sufletul sa revii , daca ti-a placut insula .
#6 by v on februarie 3, 2011 - 18:40
mai vin, omule, mai vin…toti avem nevoie de liniste din cand in cand
#7 by schtiel on februarie 3, 2011 - 18:59
Te astept cu reala placere !
#8 by pavelionut on februarie 2, 2011 - 09:22
DA cine nu ar vrea sa uite de toate macar pentru o scurta perioada de timp, dar dupa inapoi in lumea reala ca altfel nu ne indeplinim menirea pe lume. super povestioara.
#9 by schtiel on februarie 2, 2011 - 09:27
Multumesc de apreciere si vizita
Nu cred ca putem uita , cel putin lucrurile importante pentru noi .
Iar ce este realul , ce este imaginarul ?
Va continua ( povestioara )…
#10 by Shayna on februarie 2, 2011 - 20:02
La inceput…n-a fost cuvantul?
#11 by schtiel on februarie 2, 2011 - 20:06
Da , cam asa a fost (desi nu prea sunt martori) , vezi primul post „Pamant !” .
Am despartit linistea de furtuna cu un singur cuvant .