Fehu


Vieh, beweglicher Besitz … animal , bun mobil

Statea intins pe nisip . Cu ochii inchisi si caldura ce ii ardea pleoapele.
Simtea in nari miros de alge , iod animal si vegetal , simtea albastru in cerul gurii . Dar nu vrea , nu putea sa se mai miste . Doar strangea pumnii , adunand nisip , scoici sparte , mici secunde din timpul nu-stiu-cui . Le rasfira incet printre degete , clepsidra .
Valurile domoale ii atingeau picioarele , reci si smaraldul lor il durea . Dar prefera sa nu miste , pielea sa se increteasca si soldurile sa incerce sa prinda radacini , mangrove efemere pe o plaja pustie .
Un pescarus stident nu ii dadea pace , spirale aeriene , volute de aer , indiferent la durerea lui .
I-ar fi spus ceva , l-ar fi strigat-alungat , inutil ca si vantul ce incerca sa-i fure particele din clepsidra degetelor. Varfurile penelor de la aripi ii zgariau timpanul , zgomot indecent in linistea apasatoare . Si vantul … iar incerca sa-l sape , ii fura nisip si adauga aleator in alta parte , simtea cum devine o duna galbena . Maine aici , ieri in alta parte , niciodata stabil , niciodata cu radacini , fara casa .
Stia delfinul . Il pandea constiincios din valuri , fecioara Venus sau Poseidon . Vorbea , vorbe fara sunete si-l privea dintr-o parte , cu un ochi umed . Nu trebuia sa se ridice sa-l caute . Era acolo , in fiece zi , fidel companion si totodata atat de departe.
Ar fi luat o luntre sa-l caute , sa-l vada de aproape , sa-i mangaie pielea fina si sa-l priveasca in ochi… sa-l inteleaga . Niciodata dus pana la final , gandul nu-i mai dadea pace . Da , maine il va cauta si-i va spune …

Intr-un final , plictisit de arsurile de pleoape si culorile ce se invarteau incet sub ele , se ridica alene intr-un cot . Delfinul era si nu era , il simtea acolo in valuri , spionand si plutind , ascuns in alge si verde . Dar era acolo si va fi acolo mereu . Cred.
Se ridica incet , plictisit total si radacinile il durura . Si maine iar vor cauta febril o crapatura , teren fragil in care sa se infiga . Si-l vor durea la fel , trist si inutil.
Da , le-ar fi lasat sa-si faca datoria , sa ramana ancorat pe plaja .Dar nu azi , nu acum . Mai avea drum de parcurs , dureri ascunse , lacrimi si amar si rugi aprinse . Torta .
Fiecare pas il durea , il smulgea de la malul marii , delfinul striga ( plans de fecioara ? )si valurile …Nu se uita in urma , nicioadata nu se uita in urma , n-ar fi putut , nu ar mai fi putut …
Intra in cabana ( pretentios cuvant , mai mult o ingramadire de copaci murind si frunze de toamna , panze de corabii pierdute pe valuri …) prin usa inchipuita , deschiderile-ferestre gemeau spre orizont ca doi ochi goi si orbi … si se arunca pe patul de alge si nisip ( aici nu prindea radacini ,era un popas necesar al zilei spre noapte, spre vise ) si isi atinti privirea spre frunzele moarte , atarnand spre cer , strigat mut al naturii .
Niciodata nu manca , era prea plin de nisip , soare , iod si alge , sunete-muzica si asteptarile sale … si prefera ca trecerea sa fie lina pe valuri de aer … numara secundele , minutele-ore strecurandu-se agale afara … pana ramase singur , atat de singur …
Ca un liman , linistea …

, , , ,

  1. #1 by Ion Manoliu on Martie 26, 2011 - 21:10

    Buna seara,
    Am gasit aici o povestire frumoasa usor suprarealista. O incadrare
    a omului cu mediul si insasi natura, de la mici elemente la altele mai
    generale, totul relatat cu mult gust si talent. Felicitari si succes!

    PS. Imi place si trecerea de la genul „Antisocial” la unul mai”Uman”.

    • #2 by schtiel on Martie 26, 2011 - 21:18

      Multumesc mult pentru aprecieri
      Oricum , tot antisocial raman😀

  2. #3 by Amuleta Japoneza on Martie 31, 2011 - 20:24

    Adorm in curaj si mananc din tine! Pofta buna, imi spun!

    • #4 by schtiel on Martie 31, 2011 - 20:29

      Of …si eu cu ce raman ?
      Somn usor pe pleoape !

  3. #5 by Amuleta Japoneza on Aprilie 1, 2011 - 17:22

    Cu spirit, Schtiel!

  4. #7 by inda on Aprilie 5, 2011 - 19:57

    Ca un liman, linistea se mai indeparta o data asemeni mirajului din desert valurit de vant. Pentru o clipa, doar pentru o clipa auzi din nou glasul vantului, cu totul altfel decat pana atunci si intr-un final intelese ce ii spusese acesta mereu : infige-ti radacinile in suflet si niciodata nu vei fi dezradacinat, casa ta va fi in tine, la fel cum va fi oriunde altundeva.
    Zambi buimac si intinse tremurator un deget. Linistea devenise la fel de densa precum degetul lui…sau invers era…

    • #8 by schtiel on Aprilie 5, 2011 - 20:08

      Multumesc
      Frumos spus , multumesc inca o data !

      • #9 by inda of wind on Aprilie 5, 2011 - 20:32

        Nu-mi multumi, nu eu, era doar vantul valurind o clipa peste degetele mele🙂

      • #10 by schtiel on Aprilie 5, 2011 - 20:35

        Atunci vantul e binevenit sa rasfoiasca filele sufletului …

      • #11 by inda of wind on Aprilie 5, 2011 - 20:44

        Filele trebuie rasfoite incet, unele ca sa nu se sfarame altele ca sa poti simti ce se ascunde dincolo de litere, de sunete, de inchipuiri. Fiecare pagina cere sa fie atinsa in alt fel si va fi🙂

      • #12 by schtiel on Aprilie 5, 2011 - 20:49

        Foile mele sunt tabula rasa … albe pe fete , scrise pe margini …
        Astept …

  5. #13 by vondigto on Martie 20, 2012 - 19:31

    Imi place, aduce mult cu un scriitor favorit mie: Albert Camus, legat de Alger ori un desert, din cartea Exilul si Imparatia. O sa imi fac timp sa te citesc bine!

    • #14 by schtiel on Martie 20, 2012 - 19:33

      Iti multumesc mult !

      • #15 by vondigto on Martie 20, 2012 - 19:46

        Nu ai de ce, sincer, poti sa imi propui chiar ce ai tu in sticlute mici, sa citetesc!

      • #16 by schtiel on Martie 20, 2012 - 20:48

        categoria Steampunk , gen SF
        categoria Scenarii iReale , gen vise😀
        sper sa fie in sticlute mici ….

      • #17 by schtiel on Martie 20, 2012 - 20:49

        iar in Aberatii gasesti muzica psihedelica , versuri dada si pictura/fotografie ….

      • #18 by schtiel on Martie 20, 2012 - 20:56

        a , iar Scenarii iReale merg ( explicate ) cu cele denumite Schema X si Vis X😀 dar acestea trebuiesc cautate printre randuri … mea culpa !

  1. Spune-mi cine esti… « lunapatrata
  2. Eu sunt eu… « lunapatrata
  3. Schema 4 « schtiel

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: