Archive for category Scenarii iReale

Gebo

Gabe, Austausch …cadou , schimb

gebo

In zare se vedea un palc de copaci inalti , fosnitori … verde pe cerul senin . Nu stiau cand se oprise trenul , lin ca un vis , miresme ce intrau pe geam si-i invaluiau , flori de ceai . Mov.
Nu mai era acelasi tren modern , acum simteau si un miros fin de carbuni , abur in nari , dara spre cer ; manerele aurite ale usii si fireturile insotitorului de vagon ce le zambea complice …si valurile de galben si mov ce unduiau – chemare , campie intinsa , copacii stingheri .

Perdelele de la geam susurau incet , dezvaluind-ascunzand , invaluind parul Ei si zbatere de pleoape .
Sirena cu aburi a locomotivei si fluierul strident ii trezi din contemplare , pasira atenti pe un peron pietruit , ierburi vorace intre crapaturi , sute de pasi , oare cati ani ….si privira atent cum trenul pleca , strangand sinele parca , campie galben si mov invadand , cucerind , coplesind …

Altus - Green Tea

Si liniste .
Peronul era o insula in marea de galben , sfarsindu-se brusc , catre nicaieri . Valuri , un docar plutea ireal , fara zgomot , printre ei .

Iar valizele lor , din piele si elegante , erau acum cufere de lemn , cu peceti grele de ceara , lacate , ingramadite in spate . Se privira in tacere , respirara aerul inmiresmat si … au urcat in docar , fornaitul cailor aproape blanzi , cu siguranta salbateci … nari frematande , copite marunt amestecate si coame de aer … stiau drumul ,
Pe bancuta de lemn s-au tinut de mana , doi scolari , plutind prin galben si mov , tot mai aproape … si din palcul de copaci se arata conacul alb , batran dar viguros si leaganul atarnat de o craca , gol . Inca .

Si veranda ii chema , masuta alba cu ceai , translucid si aburind , miresme in aer cum nu mai simtisera niciodata si …linistea …petale ireale in amurgul violet , vartej de galben …

Si singuri sorbira licoarea sau privirile lor , ganduri pierdute , amestecate , regasite .

La o cana de ceai : SophieAchilianuAlex , AliceAmuleta , Ana U , Androxa, Arhetipal , Inceputuri , Gabi , SufletCostin , Cristi , Lillee ,   Daniel , Deea , Irina , MattDreamTeamManoliuGreiere , Ralu , Ilarie , Ioan UAnaJteph , PrincipessaToscana , Shayna , Melicovici , V , PavelIonut , Pegas ,   Pisicaroz , IndaRokssana , SebastyanHanny-Bunny , Ubiecte , Ubiquus , Rares si Vania

, , ,

14 comentarii

Kenaz

Feuer, Fackel … foc , torta

kenaz

Parasira apartamentul impacati , fara regrete. Au lasat cheia la o agentie , nu mai aveau timp de asteptat , rezolvau ei cumva cu mobila , cu utilitatile … chiar nu mai era timp . S-au oprit la o cofetarie , nu , nu ceai ( mai era timp … ) ci doar un espresso si profiterol , fara tigari ( incercau din rasputeri sa se lase , mereu amanau , mereu renuntau , iar incepeau … ), asa , doar sa mai prelungeasca contactul cu lumea civilizata . O halta ii astepta , departe , noroc ca trenul trecea pe acolo , nu aveau masina ( inutila in traficul infernal ) si probabil-posibil ca micile savori sa fie exotice … la ferma Dreamland . Poate doar ceaiul ( mov ? ) va ramane alimentul si desertul lor . Nebunie .
In gara se pierdura , se regasira in noianul de oameni si soapte , bilete … si miros de fier , de parca locomotivele mancau-mestecau sinele , vorace , aperitiv pana la oameni si bagaje , o valiza , o viata , o speranta.
Pe o banca se privira in ochi , cuvintele mute alunecau pe peron , controlorul ii privea profesional ( sau profesionist ? ) si probabil deja perforase biletele , drumul incepea , sau era ultimul … si mai amanau , mai sperau , mai credeau … incet s-au ridicat , banca inca ii chema , imbia , satula sa fie singura pe un peron , ignorata de trenuri , dar iarasi era singura , urcara in vagon , doua bilete , doua locuri la geam , anonime si racoroase , la capat de vagon , sau drum …

Wabbit - Endstation

Trenul inainta usor , de abia se auzea locomotiva , iar cadenta te ruga s-o auzi , sa o ceri … Se tineau de mana , fata in fata , pe banchetele de la geam .
O viata privindu-se in ochi , reverberand la aceeasi chemare , pereche , suflete …

Aş înţelege să te miri dacă ţi-ar fi spus să iei mai puţin ca nimic, zise Pălărierul, dar mai mult ca nimic e foarte uşor să iei, nu-i aşa? … SophieAchilianuAlex , AliceAmuleta , Androxa, Arhetipal , Inceputuri , Gabi , SufletCostin , Cristi , Lillee ,   Daniel , Deea , Irina , MattManoliuGreiere , Ralu , Ilarie , AnaJteph , PrincipessaToscana , Shayna , Melicovici , V , PavelIonut , Pegas ,   Pisicaroz , IndaRokssana , Hanny-Bunny , Rares si Vania

, ,

23 comentarii

Raidho

Reiten, Wagenrad …calarie , roata

Trenul inainta usor , de abia se auzea locomotiva , iar cadenta te ruga s-o auzi , sa o ceri … Se tineau de mana , fata in fata , pe banchetele de la geam .

Vladimir Tsesler & Sergei Voichenko, Belarus and Andrey Severinko, Kiev, Ukraine.

Cu o luna in urma , el , intr-un acces de nebunie , cumparase de la un mos ( putin spus , timpul il uitase pe pamant , nici nu stia cine intrase in birou , poate chiar timpul in persoana ) cu o suma derizorie ( un dolar , da , un dolar si asa mancat de criza si inflatie )teren in Florida .

Nebunie . Da , altfel nu putea spune , sa cumperi 323 hectare de teren in Florida , in calea uraganelor si tornadelor . Actul de proprietate era valid , il verificasera avocatii ( sapand prin arhive , caci terenul aparea , disparea si parca mereu cu acelasi proprietar … ) si afacerea fusese incheiata . Mosul zambise la final , un dolar e totusi doar un dolar … il inchise ferm intr-un portmoneu din piele de sarpe ( glumea , spunea ca este de fapt de dragon … ) si le urase “Fericire!” , disparand senin pe usa .

Otto Rapp - OLD MAN WITH PARROT

Il urmarise in vis barba lui alba … se repezi la geam , asteptand sa iasa din cladire … desi stia , mult inainte , ca nu-l va vedea … Avu dreptate .
Nebunie . Atat a fost , nebunie sa cumperi o plantatie de ceai in Florida ! Care cica exporta in Japonia ! Sa vinzi castraveti gradinarului , adica … nu stiu ce a fost in capul lui cand a luat hotararea … iar acum era prea tarziu , devenise proprietar cu acte al plantatiei Dreamland .

Apoi … chiar nu intelese pe deplin ce se intamplase : incet , incet visele fura umplute de flori de ceai ( ciudat de mov , Camellia sinensis e alba , probabil mosul il mai pacalise o data … ) , concedierea veni ca o izbavire , contul blocat nu-l mai apasa ca alta data … total detasat , cu un drum bine stabilit … miros de ceai … iar Ea , ea era cu sufletul deja in natura …
Asa ca lasa totul sa vina de la sine , la un moment dat  drumul fu trasat , doar valizele asteptau flamande lucrurile lor , amintirile … le facura in liniste , deplin impacati , stiind ca lasa in urma doar ternul si zilnicul calvar .

Haideti si voi ! Sophie , 2012AchilianuAlex , AliceAmuleta , Androxa, Arhetipal , Costin , Cristi , Lillee ,   Daniel , Deea , Irina , MattManoliuGreiere , Ralu , Ilarie , Ana ,   Jteph , PrincipessaToscana , Shayna , Melicovici , V , PavelIonut , Pegas ,   Pisicaroz , IndaRokssana , Hanny-Bunny si Vania

, , ,

64 comentarii

Ansuz

Ein Gott oder Ase … un zeu sau membru al grupului de zei ( vanir )

ansuz

Se regasira in pat , cautari indelungi si tatonari nesfarsite , spate in spate … fara o vorba si fara o soapta … fara caldura din suflet , fara speranta …
Miros de fildes si abanos ( cea de-a doua lumanare reusise cumva sa ajunga la clape , maine va trebui sa stearga ceara uscata si sa mestece fitilul amar , afumat , drept pedeapsa … ) dar nu mai conta , asa intors cu spatele simtea respiratia agale , somnul Ei ademenitor , singuratic si obositor . Iar : o noapte se intindea , de la coltul pianului , insinuanta , spre baie … si trebuia iar : sa lupte , sa geama , sa spere … degeaba , iar : totul era inutil , iar : pisica isi lungea mustatile-scara spre cer , sau vise , sau … intinse mana , incet , doar o soapta spre umarul ei … si se opri , iar : va fi greu , plumb , sa adoarma …
Ceasul pendula intre tabliile patului , rumegand incetisor o melodie de el stiuta , l-ar fi omorat daca ar fi putut , sa nu mai vina nici maine, sa ramana doar noapte …
Nici nu mai stia de cand statea asa , pierdut , agonizand spre dimineata … Ea respira usor , pitaya emana un zumzet slab … si-si dori cu ardoare ca Ea sa prinda viata , ramuri sa-l cuprinda , radacini sa-i suga seva , flori sa-l imbete cu parfumul lor … si frunze-soapte … incet , un brat aluneca , rotund pe-o parte , speranta renascuta sau doar iluzie desarta … si trupul Ei se roti , urmand fidel rotundul si brate il invaluira , o soapta si-o respiratie la piept si un picior ce-l apasa doar protector …

* * *

si o caldura alba , prea alba …fosnet de cearceafuri … sau frunze-soapte … nisip in palme ? Miros de alge ?

Pe patul incropit din cabana , agoniza incet … caci iar venise brusc , prea brusc … trezirea … Stia , simtea , traia … si zbaterea deveni amara , se ridica agale si-si lua o scoica cu apa , lucind in perle imaginare , atat de salcie si fada …
Ar fi iesit afara , pe plaja , dar atunci delfinul l-ar fi chemat , ademenit , sirena ireala , cu plansul lui/ei neauzit … si-abia maine il va cauta si-i va spune … vor inota impreuna , spre larg , spre liniste …
Asa ca privi in larg , ii spuse in gand o chemare , facu timid un pas prin usa imaginara … in larg algele chemau a furtuna , se agitau spre cer , violet , iodul ardea rasuflarea .
Si vantul , ah , vantul fura in continuare nisip de clepsidra , isi facea castele efemere mancate de valuri … sidef lipit pe pleoape .
Mai facu un pas … picioarele se afundara in nisip si nimeni sa-l fure … nu se va duce pe plaja , orele stateau nemiscate si soarele agoniza , ciuntit de cativa nori , un nautilus ii striga in ureche vuietul marii … si undeva furtuna deja era stapana , ii simtea chemarea si o dorea , sa vina sa spele …
Cativa stropi desenau cratere pe nisip , murind in imbratisarea calda , incet plaja fierbea ( doamne , cat ura nisipul ud de ploaie ! ) si mici paraie incepura sa alerge , bezmetice spre mare … de ce ? Facu un pas inapoi , penumbra din coliba il chema , ii apartinea … hai , vino in vise si alge …

YvesTanguy-Thestorm1926

Coliba fremata , prin ferestrele imaginare vantul misca ramuri si frunzele moarte , vartej , nisipul inca uscat ii  intra in nas , in ochi … si brusc totul se linisti , totul cazu la pamant … ploaia izbavitoare cuprinse coliba si doar picaturile ii erau companion … si lumina cenusie il chema spre patul tare … sa asculte adanc , linistea din spirale de nautilus , caci marea …
Se intinse iar , lene ancestrala , cu mainile sub cap , privirea spre zare , furtuna stapana si ploaia . Incet , incantatie , visele ce va sa vina , sa vina , sa stearga , sa acopere , sa domine , sa minta , sa creeze …

Pentru voi : : Sophie , AchilianuAlex , Amuleta , Androxa, Arhetipal ,   PacatoasaCostin , CristiDaniel , Deea , Irina , MattManoliuGreiere , Ralu , Jteph , Principessa ,   Toscana , Shayna , Melicovici , V , PavelIonut , Pegas ,   Pisicaroz , IndaRokssana , Hanny-Bunny si Vania

, , , , , ,

15 comentarii

Thurisaz

Riesen, Thor, Dorn … gigant , Thor , ghimpe

thurisaz

Intr-un tarziu se misca incet spre bucatarie . Ura chestia asta , dar sotia venea mult prea tarziu , obosita si nervoasa deja … asa ca isi lua el singur sarcina sa pregateasca … oare ce ? Niciodata nu putea lua o decizie , ce sa faca , din ce … cum … dar trebuia , acum .
Lasagna … mai ales ca era semipreparata … si un pahar de vin rosu .Gata . Ajunge cu treburile casnice .
Pisica se insinua , umbra , printre picioarele lui si asa ajunse pe podea . Da , acum vazu lucrurile aruncate peste tot … incepu sa stranga , mai avea timp , mai avea putere . Ciorapi de matase , sotia … o mangaie tandru peste coapse … adulmeca aerul lipsei sale … trist , ii arunca peste lucrurile sale in masina de spalat .
Of , creditele il obsedau . Aragazul ceramic , masina de spalat , chiar si dusul , toate mancau credite … introduse cardul ; l-ar fi aruncat hrana catelului , sa-l vada bucati … dar nici in casa n-ar mai fi intrat . Aiurea .
Masina de spalat incepu sa devoreze detergent si apa si  credite iar el alerga la geam . Compact si rece , umed , arata doar ceata si noaptea de afara.
O astepta , o dorea … ii simtea lipsa acut , in stomac … iar cand va veni …
Telefonul suna si-l ignora , melodia nu-i spunea nimic , ura obiectul mic ce te scotea din visare si iti facea legatura cu lumea reala . Nu conta , o sa vada maine cine a fost . Acum era la panda , astepta cu simturile ascutite si nu mai conta chiar nimic .
Visa la o vacanta ,pe plaja , ei doi singuri , fara alte legaturi cu lumea exterioara , sa-si jure iarasi credinta si iarasi iubire ca-n alta vara … Nu , nu inca , visul il infasura incet , drapat in sperante . Zgomotul liftului si agitatia catelului sterse umbrele insinuate pe pereti , rupse vraja sunetelor valurilor , brusc nu mai mirosi a alge ci doar a lasagna fierbinte , pescarusul era doar o coala de hartie ( de unde oare , sertar al memoriei uitat deschis si vantul ce-o furase … ) iar totul … da , pierdut si regasit .
Astepta la panda , il durea cheia ce intra in broasca , ii venea sa rupa usa , sa o ia in brate , sa-i sopteasca la ureche … in schimb ramase nauc in mijlocul camerei , asteptand … o umbra de lumina si catel scancind , da , era Ea …
Se salutara in treacat … era obosita si nervoasa , cum banuia deja , aruncand lucrurile prin casa ( maine da , spera ca va mai culege o piesa de-a ei , amintire , durere si alean , iar va mangaia aerul din jurul ei inchipuit ), catelul era in extaz ( nici jumatate cat el , fidel si devotat pana la nebunie ) dar au tacut , in liniste dusul mergea … el a ramas cu simturile la panda , visa cu ochii deschisi curburile ei udate de ape , mangaiate molatec de spuma … ar fi vrut , ar fi dorit sa fie el … brusc cardul tipa , aruncat din fanta . Visul era pe sfarsite , se repezi in bucatarie , totul era la locul cuvenit ( va observa Ea oare lumanarile ? ) si deodata aburul navali , il cuprise miros de pitaya si o dori intens , incat o lacrima ii inunda ochii … gata , in halat era a lui , o mica sirena uda si neajutorata , o putea proteja si iubi – dar niciodata spuse … doar dorite si neimpartasite …
Se asezara , nadir si zenit , la masa . Brusc , cu o miscare subtila , cu un cutit , ucise lumanarea ce se strecura incet afara , spre pian , caci nu suporta ceara uscata pe clape . Spera ca Ea sa nu observe , plangea atat de usor , o durea fiecare lucru si fiinta , doar ca era obosita acum . Si nervoasa .Momentul trecu , Ea nu era atenta , nici lumanarile nici paharul stralucind vag in penumbra , nici mancarea calda , nici lumanarea ce agoniza fumegand … nimic n-o atrase , a vazut si a ignorat ? N-a vazut ? O doare ?

Salvador Dali - Persistenta memoriei

Sirena era acum in Marea Nordului , calita-cladita in gheata … si doar rasuflarea ca o boare il vestea , o adulmeca innebunit , ca ultima speranta.
Se ridicara incet de la masa , el stranse totul incet , cat mai incet , prelungind , amanand , sperand … Ea se retrase la pian , atingere pe clape , pisica dormitand pe capac , torsul ei se confunda-impleti cu sunete-muzica , diafan si ireal … bine ca nu stransese clapele , era atat de puternic si dureros , octave … n-o deranja , o privea de departe , cat de departe este … da , o vara uitata si miros de alge , incet ii invaluia , ii acoperea , ar fi ramas acolo , mereu . Brusc pisica se ridica , anticipand lipsa de sunete-muzica , Ea se ridica incet si privi spre afara.
Noapte deplina.
Ea aluneca usor prin camera , il atinse diafan pe fata , pe gat . Pasare in zbor , aripi , zbatere si iarasi pitaya innebunitor , rascolind simturile , incat gemu usor .

Pentru voi : Sophie , AchilianuAlex , Amuleta , Androxa, Arhetipal ,   PacatoasaCostin , CristiDaniel , Deea , Irina , MattManoliuGreiere , Ralu , Jteph , Principessa ,   Toscana , Shayna , Melicovici , V , PavelIonut , Pegas ,   Pisicaroz , IndaRokssana , Hanny-Bunny si Vania

, , , ,

34 comentarii

Uruz

Auerochse, Urkraft … bour , puterea primordiala

uruz

Noaptea incerca sa cuprinda totul , chiar si apartamentul mic in care , paralela existenta , isi toca zilele .
Era satul de naveta spre centru . Industrial sau nu , prefera periferiile . Mai verzi , mai umane . Centru nu , desi ii hranea , sau ii devora incet .
Ura transportul in comun asa ca fiecare sosire acasa incepea cu o ablatie constiinciosa sub dus , fierbinte-rece    si aspra .
Becul in hol se ondula precar spre ziduri , curgand incet spre podea . Maine ar trebui sa-l schimbe , daca ar conta … caci podeaua il va devora , deschizandu-si hada gurile … da , va trebui sa-si calce pe obiceiuri si sa intre in magazine , zambind amabil la vanzatori si casiere , inhatand un produs de pe raft si grabindu-se spre iesire ca dupa un jaf … mai bine lasa podeaua sa-si satisfaca micile pofte .
Grabit , puse mancare si apa pisicii , ignora cainele ce latra-cersea atentie ( il muscase , aparator vajnic al unei femeisotiesoramamaamanta , asa ca nu mai beneficia de atentia cuvenita … desi acesta incerca timide iertari , culcus la picioare si lesa adusa in pat ), arunca totul pe unde apuca si intra , izbavitor , sub jetul indiferent al dusului .
Nu se admira in oglinda , nu insista prea mult asupra corpului , totul era ca apa sa spele pacate … era un joc si  o obligatie . Ofta , iesi grabit si se sterse neatent cu un prosop aspru . Prea multe detalii .

Pieke Bergmans - lightblubs8

Becul atinsese deja podeaua , prelins pe perete . Nu mai conta , va arde , molie pe gresia din hol . Intr-un colt al camerei , prafuit , pianul sotiei . Trebuia intr-o zi sa curete de pe jos clapele cazute , mozaic alb-negru , si corzile incalcite , iedere piciorului de pian . Desigur tot amana problema , sperand ca vor disparea , se vor retrage singure in burta marelui pian . Probabil nu va avea norocul asta , va fi ciupit de sunete-muzica uitata , prafuita intre ziduri …Inca mai avea timp .
Nu deschise netTV , nu mai asculta stiri , nu mai cauta pe net … totul era ireal , totul era servit pe tava , in doze bine cantarite , sentimente amestecate si impacientate , totul iti sarea in ochi , se insinua in urechi , iti dicta cumparaturile si ziua de maine . Nu . Prefera sa stea cu ochii in gol , ascultand muzica din vecini ( chiar, la ora asta cine asculta muzica ? ) .

, , ,

16 comentarii

Fehu

Vieh, beweglicher Besitz … animal , bun mobil

Statea intins pe nisip . Cu ochii inchisi si caldura ce ii ardea pleoapele.
Simtea in nari miros de alge , iod animal si vegetal , simtea albastru in cerul gurii . Dar nu vrea , nu putea sa se mai miste . Doar strangea pumnii , adunand nisip , scoici sparte , mici secunde din timpul nu-stiu-cui . Le rasfira incet printre degete , clepsidra .
Valurile domoale ii atingeau picioarele , reci si smaraldul lor il durea . Dar prefera sa nu miste , pielea sa se increteasca si soldurile sa incerce sa prinda radacini , mangrove efemere pe o plaja pustie .
Un pescarus stident nu ii dadea pace , spirale aeriene , volute de aer , indiferent la durerea lui .
I-ar fi spus ceva , l-ar fi strigat-alungat , inutil ca si vantul ce incerca sa-i fure particele din clepsidra degetelor. Varfurile penelor de la aripi ii zgariau timpanul , zgomot indecent in linistea apasatoare . Si vantul … iar incerca sa-l sape , ii fura nisip si adauga aleator in alta parte , simtea cum devine o duna galbena . Maine aici , ieri in alta parte , niciodata stabil , niciodata cu radacini , fara casa .
Stia delfinul . Il pandea constiincios din valuri , fecioara Venus sau Poseidon . Vorbea , vorbe fara sunete si-l privea dintr-o parte , cu un ochi umed . Nu trebuia sa se ridice sa-l caute . Era acolo , in fiece zi , fidel companion si totodata atat de departe.
Ar fi luat o luntre sa-l caute , sa-l vada de aproape , sa-i mangaie pielea fina si sa-l priveasca in ochi… sa-l inteleaga . Niciodata dus pana la final , gandul nu-i mai dadea pace . Da , maine il va cauta si-i va spune …

Intr-un final , plictisit de arsurile de pleoape si culorile ce se invarteau incet sub ele , se ridica alene intr-un cot . Delfinul era si nu era , il simtea acolo in valuri , spionand si plutind , ascuns in alge si verde . Dar era acolo si va fi acolo mereu . Cred.
Se ridica incet , plictisit total si radacinile il durura . Si maine iar vor cauta febril o crapatura , teren fragil in care sa se infiga . Si-l vor durea la fel , trist si inutil.
Da , le-ar fi lasat sa-si faca datoria , sa ramana ancorat pe plaja .Dar nu azi , nu acum . Mai avea drum de parcurs , dureri ascunse , lacrimi si amar si rugi aprinse . Torta .
Fiecare pas il durea , il smulgea de la malul marii , delfinul striga ( plans de fecioara ? )si valurile …Nu se uita in urma , nicioadata nu se uita in urma , n-ar fi putut , nu ar mai fi putut …
Intra in cabana ( pretentios cuvant , mai mult o ingramadire de copaci murind si frunze de toamna , panze de corabii pierdute pe valuri …) prin usa inchipuita , deschiderile-ferestre gemeau spre orizont ca doi ochi goi si orbi … si se arunca pe patul de alge si nisip ( aici nu prindea radacini ,era un popas necesar al zilei spre noapte, spre vise ) si isi atinti privirea spre frunzele moarte , atarnand spre cer , strigat mut al naturii .
Niciodata nu manca , era prea plin de nisip , soare , iod si alge , sunete-muzica si asteptarile sale … si prefera ca trecerea sa fie lina pe valuri de aer … numara secundele , minutele-ore strecurandu-se agale afara … pana ramase singur , atat de singur …
Ca un liman , linistea …

, , , ,

21 comentarii

Rune

Statea intins pe nisip . Cu ochii inchisi si caldura ce ii ardea pleoapele.

Meret Oppenheim-Die Steinfrau, 1938

Simtea in nari miros de alge , iod animal si vegetal , simtea albastru in cerul gurii . Dar nu vrea , nu putea sa se mai miste . Doar strangea pumnii , adunand nisip , scoici sparte , mici secunde din timpul nu-stiu-cui . Le rasfira incet printre degete , clepsidra .Ramase Red , altar fumegand , rotind secunde…

Valurile domoale ii atingeau picioarele , reci si smaraldul lor il durea . Dar prefera sa nu miste , pielea sa se increteasca si soldurile sa incerce sa prinda radacini , mangrove efemere pe o plaja pustie .

Un pescarus strident nu ii dadea pace , spirale aeriene , volute de aer , indiferent la durerea lui .

I-ar fi spus ceva , l-ar fi strigat-alungat , inutil ca si vantul ce incerca sa-i fure particele din clepsidra degetelor. Varfurile penelor de la aripi ii zgariau timpanul , zgomot indecent in linistea apasatoare . Si vantul … iar incerca sa-l sape , ii fura nisip si adauga aleator in alta parte , simtea cum devine o duna galbena . Maine aici , ieri in alta parte , niciodata stabil , niciodata cu radacini , fara casa .

Delfinul . Il pandea constiincios din valuri , fecioara Venus sau Poseidon . Vorbea , vorbe fara sunete si-l privea dintr-o parte , cu un ochi umed . Nu trebuia sa se ridice sa-l caute . Era acolo , in fiece zi , fidel companion si totodata atat de departe.

Ar fi luat o luntre sa-l caute , sa-l vada de aproape , sa-i mangaie pielea fina si sa-l priveasca in ochi… sa-l inteleaga . Niciodata dus pana la final , gandul nu-i mai dadea pace . Da , maine il va cauta si-i va spune …

Intr-un final , plictisit de arsurile de pleoape si culorile ce se invarteau incet sub ele , se ridica alene intr-un cot . Gold era si nu era , il simtea acolo in valuri , spionand si plutind , ascuns in alge si verde . Dar era acolo si va fi acolo mereu . Cred.

Se ridica incet , plictisit total si radacinile il durura . Si maine iar vor cauta febril o crapatura , teren fragil in care sa se infiga . Si-l vor durea la fel , trist si inutil.

Da , le-ar fi lasat sa-si faca datoria , sa ramana ancorat pe plaja .Dar nu azi , nu acum . Mai avea drum de parcurs , dureri ascunse , lacrimi si amar si rugi aprinse . Torta .

Fiecare pas il durea , il smulgea de la malul marii , delfinul striga ( plans de fecioara ? )si valurile …Nu se uita in urma , niciodata nu se uita in urma , n-ar fi putut , nu ar mai fi putut …

Intra in cabana ( pretentios cuvant , mai mult o ingramadire de copaci murind si frunze de toamna , panze de corabii pierdute pe valuri …) prin usa inchipuita , deschiderile-ferestre gemeau spre orizont ca doi ochi goi si orbi … si se arunca pe patul de alge si nisip ( aici nu prindea radacini ,era un popas necesar al zilei spre noapte, spre vise ) si isi atinti privirea spre frunzele moarte , atarnand spre cer , strigat mut al naturii .

Nu manca , era prea plin de nisip , soare , iod si alge , sunete-muzica si asteptarile sale … si prefera ca trecerea sa fie lina pe valuri de aer … numara secundele , minutele-ore strecurandu-se agale afara … pana ramase singur , atat de singur …

Ca un liman , rune rostogolind , linistea …

Share

, , , , , , , ,

1 comentariu

Furtuna

Retras in coliba , asculta.

Urlet de valuri, culori violete si spirale de ploaie .

Ignat Bednarik - The enigma of life

Delfinul plangea si-l striga , avertisment si chemare . Iesi in prag sa-i spuna. Dar alge si valuri , zid de sunete. Nimic nu mai conta , doar natura era stapana.

Crux se prabusea , dare de foc leganate de aer … vartej de frunze si ploaie , spaland amintiri si regrete . Cercul de rune astepta , stia , palpita . Red privea cerul , sora cea mare ce va sa vina , popas teluric spre viata . Sau moarte.

Si linistea … undeva departe fulgere incolaceau norii , stingandu-se in valuri .

Pe nisip , praf de stele , Red statea alaturi de Crux .  Cercul de rune intregit cu altar fumegand ,surata cea mare .

Maine, o alta zi . Poate. Le va spune si povesti , le va spala si rostogoli , oracol al vietii sau intrebare.

, , , , ,

1 comentariu

O zi

Inconjurat de rune , cerc spre alte timpuri – poarta nisipului , privea in zare .

Valuri smarald si spuma diafana a uitatelor corabii … imagine sepia , decolorata ….cat timp oare trecuse ? toate porturile erau acum inchise , toate tarmurile departe …

Paul Klee - Golden fish

Printre valuri , delfin … il cheama si-l striga , ochii tristi , lacrima oceanului verde … Ii va spune Gold .

Neatent , misca o runa , Red se revolta , strigat de pescarus mascat , ranit in zbor … si totul se rastoarna , valurile tarm si nisipul ocean , runele se rotesc , clepsidra … cum va reface totul ?

Stramina şi pietrele murcoase
Se învârtesc şi pivotează-n plastă –
Frazbile toate, şi granchioase –
Iar clipele le trec prin poarta vastă.

Si Ea era atat de departe … ieri o regasise , aplecata-taina peste suflet , alungata brutal de realitate … acelasi pescarus insistent … probabil furase-miscase o runa , rasturnand iarasi totul , pierzand visul si amagind realitatea …

Gold il privea … stia probabil timpul , calator al apelor … i-ar fi spus o taina , o iubire , pierduta si regasita , dar …

Da , frazbile toate …

, , , ,

4 comentarii