Dragobete’s Day

Nu despre gandacelul dragobete Cicindela campestris va fi vorba …

dragobete - Cicindela campestris

Acesta , cu un pic de ghinion , scapa necalcat in picioare …

Este vorba despre snobism . Este vorba despre fitze . Este vorba despre romfrangleza vorbita pe plaiurile mioritice .

Visam tone de turisti luand cu asalt romanica ( a cam devenit un substantiv comun… ) noastra amarata , dar in loc de traditii , le servim sclipici-kitsch cu pretentii de Micul NY . Altadata eram Micul Paris …chiar nu putem fi Marele Bucuresti ? sau macar Micul dar Frumosul Bucuresti ?

Bagam Valentine’s Day si Halloween , ne imbracam numai cu Armani , parfumul nostru e cel putin Chanel . Concedii in Canare , job-uri in multinationale .

Ne-am aliniat , supus , inrobit . Capul plecat sabia nu-l taie .

Ridicati-va si indragostiti-va ! De Dragobete !

Junk food , old food si good mood

Junk food

Seara spre casa . Autobuzul trece pe sub un panou cu o reclama „”xxxxxxx fresh food good mood” .

O salata hidroponica modificata genetic zambeste larg din farfurie .

„A crescut in Olanda , a facut cateva ore cu un camion pana la aeroport si a urcat cuminte in cala , desi are rau de inaltime . Alte cateva ore zborul ( da , stewardesele n-au bagat-o in seama , aveau alte preparate … ) si apoi au vamuit-o romanii ( si se vede ca stiu bine meseria … )

A asteptat cu sufletul la gura alte camioane , deja incepuse sa-i placa … erau de treaba baietii astia , o mai trageau un pic de foi si o tineau la rece … cateva ore pana la Constanta .

Isi dorise mult intotdeauna sa vada marea , dar nu a apucat , caci a intrat grabita in bucatarie .

Unde a sfarsit spalata cu apa cu clor si bucatita marunt in farfurie . Ultima imagine din ochii ei cruzi a fost un val de ulei ( n-a mai apucat sa vada  din ce surata de suferinta ) si un morman de condimente-conservanti-coloranti-arome ….si baiatul care ii zambise la inceput a aruncat-o neglijent in vitrina …”

Alaturi , un barbat ( corporatist dupa aspect ) vorbeste la telefon .

„Cobori la colt si iei ceva de mancare”

Respectivul/respectiva de la celalat capat [ mama , sotie , prietena , amanta sau de ce nu iubit … ca deh , ne-am modernizat -sau si mai rau/bine ( ca sa nu fiu acuzat de discriminare ) , androgin ! ] probabil s-a conformat , caci telefonul s-a inchis .

Adica era acasa . Deci putea pregati ceva , ceva . Dar nu , au preferat mancarea/otrava dulce-aromata . Un kebap , shaorma , cheeseburger ceva , ca la noi la romani .

*

Alta seara , acelasi panou publicitar , alt autobuz , de data aceasta o femeie , ( nu corporatista , normala ) tot la telefon .

„Pune orezul la fiert , iar crochetele de peste un pic mai tarziu”

Nu mai conteaza cine era la capatul celalalt …. sigur avea ochii oblici si vorbea italiana ….

A dracu coincidenta …

Old food

Mi-e dor de o tocanita facuta de mama , asa cum stie ea , ca in Moldova .

Sau de „scutecele Domnului” facute de bunica in pragul sarbatorilor de iarna …

Sau cand eram mici si tatal nostru ne trezea cu aroma cartofilor copti in jaratecul din soba .

Mi-e dor de gustul nucilor de pe cozonac , furate in miez de noapte de pe cozonacii bunicii .

Good mood

Chiar nu mai stim sa fim noi ?!

Chiar , unde ne grabim ?!

Am uitat de tochitura , sarmalute , mamaliguta ?

Ne ducem la job , avem target-uri si deadline , suntem cool cu romanoengleza noastra de balta , importam sarbatori cu sclipici si le dispretuim pe ale noastre traditii …

Dar ne dam mari , turistii ce va sa vina vor exact ce noi ignoram … asa ca vom angaja niste chinezi de calusar sau plugusor , caci noi am plecat un pic prin SpaniaItaliaFrantaETC sa invatam noi traditii … noi cuvinte …